De mai bine de un an de zile, institutiile financiare internationale sunt intr-o criza care pare sa nu se mai termine. Multe banci, considerate solide in urma cu 1 an de zile, au dat faliment sau au fost salvate de guverne (ca in SUA, Marea Britanie sau Germania) si in orice caz, valoarea de piata a bancilor a scazut semnificativ, scrie Emil Stoica, pe blogul lui.
Bancile sunt, de cele mai multe ori, institutii extrem de profitabile iar daca profitul generat scade semnificativ, atunci si taxele colectate de stat sunt mai mici. Scaderea de activitate inseamna si mai putini angajati, deci taxele colectate se reduc si mai mult.
Una dintre cauzele crizei financiare internationale a fost si lipsa suficienta de supreveghere din partea institutiilor guvernamentale, in principal din partea Bancilor Centrale sau a altor institutii de supraveghere. Gigantii financiari internationali de pana mai ieri depind azi de interventia diferitelor state si, cum este de asteptat, va creste gradul de reglementare al institutiilor financiare pentru ca astfel de crize sa fie evitate pe viitor.
Din fericire, in Romania nu am avut in ultimul an cazuri de institutii financiare in pragul colapsului si care sa fie eventual salvate din banul public. Este adevarat, anumite banci au anuntat profituri in scadere iar valorile de piata a institutiilor financiare romanesti au urmat si ele tendintele de pe bursele internationale.
Unul dintre motivele pentru care bancile din Romania nu au avut probleme serioase in ultimul an este aplicarea normativelor rigide ale BNR, dar si a altor legi din domeniul financiar.
Intrebarea care se pune insa este daca nu cumva normativele BNR sunt prea rigide sau chiar nejustificat de rigide, daca normativele BNR nu se traduc printr-o birocratie excesiva si prin cresterea costurilor bancilor mai mult decat este necesar.