În ideea de a-i face să distingă care-i diferenţa dintre un act violent şi sport, Penitenciarul Rahova Bucureşti a organizat ieri pentru deţinuţi un concurs de skandenberg.
În ideea de a-i face să distingă care-i diferenţa dintre un act violent şi sport, Penitenciarul Rahova Bucureşti a organizat ieri pentru deţinuţi un concurs de skandenberg.
LA ÎNCHISOARE. În clubul central al închisorii este zarvă. Sînt 35 de candidaţi şi cîteva zeci de spectatori. Aşezaţi pe scaune, cu tricouri mulate şi tatuaje cu şerpi sau dragoni acoperindu-le braţele, radiografiază discret, cu coada ochiului, grupul de jurnalişti. Nişte priviri specifice timizilor, care la ei par a fi înlocuitorul pentru formula de salut. Intervalul pentru încălzire şi familiarizare cu regulile de joc ale skandenbergului trece cu gesturi anemice, nehotărîte. Discursul antrenorului destinde însă atmosfera. Le spune că în timpul concursului vor fi priviţi ca nişte sportivi şi i-ar plăcea să se comporte ca atare. "Să vă respectaţi şi să nu vă jigniţi, aici sînteţi sportivi!" Statutul îi măguleşte. Scandează numele favoriţilor şi se bat prieteneşte pe umăr. După un sfert de ceas, concurenţii sînt din ce în ce mai prinşi de emoţiile competiţiei. Galeria-i pe măsură. Încurajări poliglote: "Tranchilo, ombre! Come on, Bebiţă!". Un concurent cu veleităţi de actor, imitîndu-l pe Jean Claude Van Damme, bate puternic, cu gesturi teatrale, în masă, semn de (auto)îmbărbătare şi după ce-şi învinge concurentul sare brusc în şpagat. E în penitenciar pentru trafic de droguri. "Hi-hi-hi! Panarama!".
FAIR-PLAY. Bebiţă, în schimb, e sobru. În mai puţin de un minut îşi bate concurentul, se închină la public mai serios decît la început şi se retrage tăcut pe scaun. E fost boxer şi închis pentru "lovitură cauzatoare de moarte". "Ce pot să mai zic acum? Îmi pare rău pentru ce-am făcut!" Î
