Ce ar fi daca, undeva, intr-un alt colt de lume, unul sau mai multi indivizi curiosi ar decide si, implicit, le-ar spune amicilor sau cunoscutilor despre dorinta de a-si petrece concediul in dulcele tirg al Iesilor? "Ar veni cineva sa isi petreaca vacanta in Iasi?". Aceasta este intrebarea care mi-a staruit ceva vreme in minte, dupa ce mai multi prieteni mi-au povestit despre planurile lor de vacanta. "Retetele" sint, in mare parte, usor de anticipat: excursie in strainatate, sejur la munte sau la mare, vizita cu iz agrar la casa bunicilor sau, de ce nu?, o binevenita perioada de odihna la domiciliu. Cu exceptia ultimei variante, mai toata lumea pleaca din Iasi pentru a se duce altundeva. Dar la Iasi cine vine? Ce ar fi daca, undeva, intr-un alt colt de lume, unul sau mai multi indivizi curiosi ar decide si, implicit, le-ar spune amicilor sau cunoscutilor despre dorinta de a-si petrece concediul in dulcele tirg al Iesilor? Acesta e cadrul in care mi-am amintit de promisiunea facuta - in urma cu sapte ani - unei colege de la Universitatea din Kaunas (Lituania) de a ne vizita, de se va ivi vreodata ocazia. Desi vizita respectiva este inca departe de a se materializa, mi-a trecut, totusi, prin minte scenariul pregatirii de calatorie: alegerea mijloacelor de transport si a locului de cazare, documentarea cu privire la atractiile locului, descoperirea modalitatilor placute de petrecere a timpului s.a.m.d. In acest context, comparatia intre ofertele virtuale propuse de municipalitatile celor doua orase, Iasi si Kaunas, s-a dovedit un exercitiu util pentru intarirea ideii ca prosperitatea turistica a aglomerarii de blocuri de pe malurile Bahluiului este ca o dulce amagire hranita cu sevele unei intregi mitologii. E clar ca orice traseu imaginar din orasul de altadata, pe cind oamenii bateau la pas colbuite ulite de mahala, nu poate fi decit onorant pentru nobletea si vechim