O dată cu stabilirea datei alegerilor parlamentare, se intră în linia dreaptă a unei schimbări de fond a sistemului electoral românesc, schimbare în care s-au investit multe speranţe. Este drept că, dacă ar fi să dăm crezare sondajelor de opinie, cetăţenii au aşteptări cu mult mai mici de la noul sistem de vot decît promotorii lui.
O dată cu stabilirea datei alegerilor parlamentare, se intră în linia dreaptă a unei schimbări de fond a sistemului electoral românesc, schimbare în care s-au investit multe speranţe. Este drept că, dacă ar fi să dăm crezare sondajelor de opinie, cetăţenii au aşteptări cu mult mai mici de la noul sistem de vot decît promotorii lui.
Acum zarurile au fost aruncate şi este greu de crezut că iniţiativele unor actori politici de a contesta sistemul de vot în justiţie vor avea drept finalitate revenirea la votul pe liste. Ciudat este altceva: dacă partidele şi-au dorit cu atâta ardoare noul sistem de vot, de ce întîmpină acum atît de mari dificultăţi în a "popula” circumscripţiile cu candidaţi?
Toţi au început o vînătoare de oameni cu notorietate care devine uneori jenantă. Se decontează, mai devreme decît se aşteptau, costurile populismului şi se dovedeşte, odată în plus, că politicile de personal ale tuturor partidelor sînt mai degrabă improvizaţii, care ţin mai mult de conjunctură, decît de strategii pe termen mediu şi lung.
Se mai pune o întrebare: ce rol va avea parlamentarul ales în colegiul uninominal? Nu va deveni el un soi de politician de proximitate, care se va vedea obligat să facă lucruri care nu au nici o legătură cu mandatul lui de deputat şi de senator?
În fond, indiferent de modul în care este ales, un parlamentar va fi atît de aproape sau de departe de electorat pe cît doreşte. Dacă îi pasă de mandatul primit de la cetăţeni, nu are importanţă cum a fost al
