Traiul în mediul rural îi atrage din ce în ce mai mult pe tinerii şcoliţi, iubitori de natură ori dornici să înceapă o afacere pe cont propriu. Sursa: Cosmin MarinescuSursa: Cosmin Marinescu

1 /.

Stresaţi de ritmul tot mai trepidant al vieţii citadine ori dornici să trăiască în mijlocul naturii, fără poluare şi prezenţa unui vecin inoportun la câţiva centimetri distanţă, în spatele unui perete de bloc, tot mai mulţi oameni caută să plece din oraşe. Printre ei se află şi familii de tineri, absolvenţi de facultate, care preferă să-şi aducă pe lume copiii într-un mediu mai puţin nociv. În comunism, a sta la ţară devenise o adevărată tragedie. Tinerii îşi alegeau facultatea în funcţie de perspectivele pe care le oferea pentru obţinerea unui post în oraş. De aceea, Politehnica era la mare căutare, iar cei născuţi şi crescuţi în mediul rural se zbăteau să devină, în lipsa unor studii superioare, funcţionari sau muncitori în fabricile patriei. Din 1990 până în 2005 peste un milion de români s-au mutat de la oraş la ţară.

„Moşierul“ Dinescu

Nici artiştii sau scriitorii nu mai vor să trăiască între betoane. Spre exemplu, în anii ’90, Mircea Dinescu s-a retras în portul Cetate (Dolj). Casa şi terenul le-a cumpărat din banii primiţi, în 1996, de la Sorin Ovidiu Vântu pentru pachetul de 33% din acţiuni pe care-l deţinea la Academia Caţavencu - 500.000 de dolari. „Eu aş vrea să mă întorc în Bucureşti peste vreo 20 de ani. Stau oricum mai mult la Cetate şi motivele sunt binecunoscute. Am casa pe care am refăcut-o şi unde este sediul fundaţiei mele. Am investit în agricultură: am pus o vie pe dealurile de la Cetate, de 54 de hectare. Am proiecte legate de turism: mi-am cumpărat un ponton. Treptat, transform un port mort, agricol, într-unul cultural şi turistic“, spune Dinescu.

Locuiesc „aproape de afacere“

Familia