» Deleni, tainic salas medieval cu infatisare de cetate, zace in paragina la hotarul Iasiului cu Botosaniul. Cladita din pietre cu asprime de cremene pe atunci intr-o dumbrava a Delenilor, fortareata a fost inconjurata mai intai de locuintele incropite de slugile mosiei, iar peste ani, de ogoare, vii si gospodarii. Codrul secular a fost doborat, dezvelind dealul prapastios pe care se intinde si Harlaul, urbe musatina.
Prea putine hrisoave, cronici, inscrisuri cancelaresti si chiar legende pomenesc de conacul ctitorit de domnitorul Vasile Lupu, in care si-a gasit refugiu vestita si preaiubita sa mezina, domnita Ruxandra. Batranii locului, istoviti de munca si de boli, nu-si mai amintesc nici macar propriile istorii. Habar nu au de trecutul cetatii satesti in jurul careia s-a sudat Deleniul de Maxut. Nu stiu o iota despre cladirile falnice captive dupa zidurile de incinta, ale caror acoperisuri s-au impreunat cu arborii cu care par de-o varsta. stiu doar ca, de putine decenii, aici s-a aciuat un preventoriu TBC pentru copii. Cum domnitorii zideau case fara de moarte, cladirile sunt inca in picioare, functionale cam dupa patru veacuri, dar igrasioase si incalcite intr-o istovitoare revendicare. Poate si de aceea, in restaurarea peretilor, a portii cu bolta de catedrala cu insemne heraldice moldovenesti, in sparturile zidurilor imprejmuitoare si in acareturi nu s-a investit. Cu saracia lucie dimprejur contrasteaza doar portarul cetatii, lipit de un telefon fix modern, fara fir, infricosat la gandul ca nu l-ar gasi la timp conducerea stabilimentului.
Ghiculestii, stapani in acte
Zidirea din pustnicia Delenilor s-a ridicat cam o data cu bijuteriile arhitectonice ale lui Vasile Lupu din vatra Iasiului, manastirile Trei Ierarhi (pe atunci "Trei Sfetitelor") si "Golia".
Vasile Voda pusese temelia tipografiei si scolii de carturari
