- Diverse - nr. 171 / 3 Septembrie, 2008 In ultimii ani, a crescut interesul producatorilor de pretutindeni pentru cultivarea rapitei, dar cercetarile asupra tehnologiei sale si mai ales asupra rapitei de primavara sunt inca insuficiente. Din cercetarile efectuate pana in prezent, rezulta ca rapita reactioneaza foarte puternic la fertilizare si, in special, la fertilizarea cu azot, care poate fi aplicat pana la doze de N120 -N150 atunci cand doza se fractioneaza si chiar mai mare daca se combina cu doze corespunzatoare de P, K si mai ales sulf. Ingrasamintele cu azot aplicate singure, in doze crescatoare, diminueaza continutul de ulei in seminte, dar sporesc productia de seminte. Sunt putine cercetari comparative cu soiuri de rapita si, in special, cu cele de tip "00” de primavara, atat in strainatate, cat si in tara noastra. Din cele mai multe cercetari a rezultat ca desimea optima se plaseaza in jurul a 40 – 70 plante /m2, dar nu sunt putine cercetarile care indica desimi foarte mici (8-20 plante /m2), ca fiind optime. Cercetarile arata ca exista o interactiune pozitiva intre soi si desime, argumentata de cresterea dozelor de azot si de respectarea epocii optime de semanat. In tara noastra, cercetari noi cu privire la desimea de semanat sunt putine. Diferiti autori recomanda, chiar in cele mai noi lucrari, desimi mari, de peste 100 b.g. /m2- pana la 220 b.g. /m2, pe baza unor cercetari cu soiuri mai vechi. In perioada 2004-2007, in cadrul SCDCB - Targu-Mures s-au desfasurat cercetari cu privire la influenta cultivarului, desimii de semanat si fertilizarii asupra productivitatii rapitei. Au fost observate atat cultivare de toamna (Valesca, Digger, Vectrain toamna anului 2006, Kardinal), cat si de primavara (Bolero, Heros, Amica). Desimea de semanat a avut trei graduari(100 b.g./m2, 200 b.g./m2 ,300 b.g./m2 ), iar fertilizarea patru graduari (N0P0K0, N60P0K0 , N60P6