FILM Unul dintre cele mai frumoase filme pe care le-am vazut in ultima vreme este Wall-E. Cel mai recent desen animat produs de Disney si Pixar recicleaza teme "de larga respiratie", colmatindu-le intr-un produs pe cit de armonios pe atit de sensibil. Se facea ca pe o planeta Pamint ajunsa o imensa lada de gunoi, un singur robotel ruginit face cita curatenie se mai poate face, urmat la pas de prietenul sau, o insecta care se comporta ca un catel. Intr-o buna zi, in praful si mizeria de pe pamint apare o "femeie" de care robotelul se indragosteste la prima vedere. "Femeia" arata ca o extraterestra cu ochi oblici, periculosi, dar pe cit e de sexy si de lucioasa pe atit e de dura. Te trosneste de nu te vezi. Ea, Eva, e "practic" o sonda spatiala trimisa in recunoastere de pe o statie spatiala plina de paminteni umflati de trai bun. Dupa atitea odisee ale distrugerii, filmul lui Andrew Stanton vine cu o soteriologie optimista. Viata de pe Pamint e salvata nu de doua fiinte, ci de doua creatii ale tehnicii. Una mai demodata, care aduce din zilele bune de altadata bun-simt, omenie, sentimentalism si curaj, pe cind cealalta, copilul vremurilor sale, actioneaza pe ceas si nu se pierde in amanunte. Cei doi fac pereche buna, mobilizindu-i si pe umflatii paminteni in trening sa revina din spatiu si sa repopuleze Pamintul. E atit de linistitor sa vezi un film in a carui prima jumatate nici nu se vorbeste... Wall-E oricum nu spune decit "Eee-va", intr-un mod inimitabil. Nu mai amintesc de E.T. si de cit de firesc te trimite Wall-E la el. Fiecare se va gindi singur. Alte oale ciobite Celalalte filme iesite in aceasta perioada pe ecranele din Romania nu merita atentia. Filmul maghiar Dolina, coprodus de MediaPro Pictures, e o ecranizare dupa Adam Bodor care ar fi facut poate o mult mai buna impresie acum 30 de ani, cind toata lumea era topita dupa parabole, metafore si limbaj alego