Chiar şi ştiinţa a ajuns la concluzia că formularea “laptele sfînt de la ţîţa mamei e inegalabil”?. Nici o tehnologie perfecţionată nu a reuşit să reproducă bogăţia de factori hrănitori şi de elemente imunitare din laptele de sîn.

Chiar şi ştiinţa a ajuns la concluzia că formularea “laptele sfînt de la ţîţa mamei e inegalabil”?. Nici o tehnologie perfecţionată nu a reuşit să reproducă bogăţia de factori hrănitori şi de elemente imunitare din laptele de sîn. Dar oare e bine să bem lapte şi după ce ne-am făcut mari? Nutriţioniştii zic că pentru o alimentaţie completă e util să bem şi lapte, dar nu mai mult de jumătate de litru pe zi, adică două căni, fiindcă laptele este unul dintre cele mai complete alimente. La fel de bune fiind şi derivatele din lapte. Cel mai bine, zic nutriţioniştii, este să bem lapte bătut, sana, kefir, iaurt, deoarece aceste forme de lapte sînt mai bine tolerate de organism decît laptele dulce. Dar şi în cazul laptelui bătut şi al iaurtului nu trebuie depăşită graniţa de o jumătate de litru zilnic. Ca să nu avem de a face cu păcătoasa depunere pe vase, e bine să bem lapte degresat. Uneori, se poate sări plafonul de o jumătate de litru pe zi, adică să bem un litru, dar trebuie să reducem din alte alimente, de exemplu din fructe, pentru a nu ne îngrăşa. În materie de brînză, trebuie să consumăm mai puţin brînzeturile frămîntate şi fermentate, adică brînza topită, brînza de burduf, fiindcă sînt mai grase şi produc mai mult rău diabeticilor, bolnavilor de ficat etc. Nutriţioniştii recomandă brînza de vaci, caşul, telemeaua de vacă, urda. Nu trebuie să abuzăm de caşcaval, ci doar cîteva felioare ne este permis, fiindcă el este gras şi oricum mai bine caşcaval dulce decît cel afumat.

Chiar şi ştiinţa a ajuns la concluzia că formularea “laptele sfînt de la ţîţa mamei e inegalabil”?. Nici o tehnologie perfecţionată nu a reuşit să reprod