Scriam in urma cu doua zile ca povestile turnatorilor anonimi, ai acelor oameni marunti, care nu sunt vedete, celebrtati, etc… , pot fi cu mult mai impresionante decat cazurile “celebrilor” turnatori. Iar ignorarea lor poate induce ideea ca doar vedetele au lucrat pentru Securitate, iar oamenii de rand, vecinul de bloc sau colegul de facultate, au fost mielusei.

Iata, in continuare, povestea unui asemenea turnator, spusa de N.C. Munteanu. Cititi si faceti propuneri: sa-i faca, sau nu cunoscut numele? cu argumente pro sau contra.

POVESTEA LUI GHEORGHE D., ALIAS „DAMIAN“, UN INFORMATOR ANONOM DIN CONSTANTA

Neculai Constantin Munteanu

In enormul dosar „Melita si Eterul“ (55 de volume), aflat acum la CNSAS, dar cu multe pagini lipsa, considerate probabil de siguranta nationala, am gasit cazul informatorului „Damian”. Un ins care nu e vedeta, n-a fost si nu este persoana publica. Un informator anonim, din marea masa a sutelor de mii de informatori nevazuti, necunoscuti, dar exemplar in cusaturile lui.

In 1985, eram de aproape cinci ani redactor la Europa libera, numele meu incepuse sa aiba o oarecare notorietate in tara, iar Securitatea era nu numai pe urmele mele, ci si pe urmele trecutului meu. Erau cautati toti cei care ma cunoscusera pina la plecare din tara.

Cu adresa nr. 156/12.07.1985, Inspectoratul judetean de scuritate Constanta anunta Directia I-a, cu copie la UM 0544, ca avea o sursa, „Damian”, care ma cunostea bine, si cerea sa i se comunice „sarcini ce pot fi incredintate sursei pentru reluarea lagaturii cu fostul lui coleg de facultate”.

Adresa era insotita de o informare semnata de „Damian”. Intr-adevar, ma cunostea bine. Fusesem coleg de an si de grupa (303) la Facultatea de finante-credit si contabilitate, sectia finante, si am devenit chiar prieteni in anul in care am locuit in aceeasi camera in caminul d