Criza ruso-georgiana, primul conflict armat intre doua natiuni majoritar ortodoxe, pune la incercare legaturile dintre Biserica Ortodoxa Rusa si cea Georgiana, comenteaza The New York Times, in editia electronica. Moscova a folosit religia pentru a obtine sprijinul intr-o serie de probleme - pentru Serbia, de exemplu, cand aceasta a fost bombardata de NATO in 1999, sau impotriva Ucrainei, dominata in unele zone de catolici loiali Romei.

Dar supozitia ca doua natiuni ortodoxe nu vor intra in razboi una impotriva celeilalte a fost invalidata de conflictul ruso-georgian din august. Cele doua biserici si-au exprimat nemultumirea, patriarhii facand imediat apeluri la pace. Cele mai ferme mesaje au venit din partea patriarhului rus Aleksei al II-lea, care rareori se distanteaza public de Kremlin. Relatiile dintre cele doua biserici s-au dovedit pentru moment suficient de puternice pentru a oferi ajutor civililor, patriarhul georgian deplasandu-se personal in orasul Gori, in perioada in care era ocupat de fortele ruse pentru a insoti ajutoarele umanitare, misiune facilitata, potrivit surselor, de biserica rusa. Anatoli Krasikov, directorul Centrului pentru Religii si Studii Sociale al Institutului European din Moscova, a declarat insa ca acest conflict a distrus doua mituri: mitul unitatii popoarelor ortodoxe si mitul abilitatii supreme a civilizatiei ortodoxe de a face pace.

Criza ruso-georgiana, primul conflict armat intre doua natiuni majoritar ortodoxe, pune la incercare legaturile dintre Biserica Ortodoxa Rusa si cea Georgiana, comenteaza The New York Times, in editia electronica. Moscova a folosit religia pentru a obtine sprijinul intr-o serie de probleme - pentru Serbia, de exemplu, cand aceasta a fost bombardata de NATO in 1999, sau impotriva Ucrainei, dominata in unele zone de catolici loiali Romei.

Dar supo