Fiecare concert era o sărbătoare, un prilej de bucurie atît pentru public, cît şi pentru artişti.
Fiecare concert era o sărbătoare, un prilej de bucurie atît pentru public, cît şi pentru artişti.
Dat fiind poziţia sa specială, ca fost membru titular în perioade diferite, în cîteva din cele mai reprezentative trupe româneşti ale anilor ’60-’80, Dorel Zaharia mărturiseşte că nu şi-a putut opri gîndurile, de la o interesantă paralelă între destinele a două dintre cele mai prolifice şi remarcabile trupe care au scris două dintre cele mai interesante şi bogate capitole ale istoriei muzicii rock şi pop româneşti: ROŞU ŞI NEGRU şi PHOENIX: „Ambele trupe au apărut cam în aceeaşi perioadă, una la Bucureşti, cealaltă la Timişoara. Amîndouă au început prin a cînta cover-uri. Nu erau singurele. Mi-aduc aminte că în perioada 1962-1965, ’66, aprope că nu exista liceu sau facultate în ţara să nu aibă o trupă.
CONFIRMARE VALORICĂ. Ambele trupe au avut cîte două perioade distincte de activitate, în cîte două constelaţii artistice diferite, în care «firele de legătură» le-au constituit Liviu Tudan la R&N şi Nicu Covaci la Phoenix. Mai mult decît atît: în timp ce eu evoluam la Phoenix, un tînăr de numai 14-15 ani evolua la R&N, ca mai tîrziu să se inverseze rolurile, de data asta, el la Phoenix şi eu la R&N, povesteşte Dorel Zaharia.
Paralela poate fi continuată pe multe planuri: perioade, componenţă, creativitate, trofee, discografie etc. 1968 a însemnat momentul confirmării valorice a mai multor trupe studenţeşti din ţară.
La ediţia din aprilie 1968 a festivalului naţional al artei studenţeşti Roşu şi Negru ocupa Locul III, cîştigînd în acelaşi an şi trofeul «Căprioara de aur» al Radio-Televiziunii Române.“
NOSTALGIA TIMPULUI. În perioada aceea, Dorel Zahari
