Lumea financiara traieste in aceste zile ceea ce pare a fi cea mai teribila criza cunoscuta vreodata, care depaseste ca dimensiuni si implicatii crahul din 1929 al Wall Street-ului sau criza asiatica din 1997. Ea poate fi un efect pervers si distructiv al globalizarii si poate demonstra ca gigantii mondiali au fost constructii cu picioare de lut. Pana una-alta, bancile centrale pompeaza miliarde in piata financiara, din dorinta de a asigura fluxurile de bani necesare evitarii unui colaps general. Insusi sistemul financiar al lumii a intrat in deruta si marea intrebare este cum vor evolua lucrurile intr-o lume interconectata la maximum. Oamenii se intreaba insa daca miliardele care inunda piata financiara nu sunt un semnal ca bancile centrale au dat drumul la tiparnita de bani, ceea ce ar amplifica inflatia. Pentru a mentine economiile in viata, marile banci centrale au ieftinit la limita posibilului banii.

Americanii se asteapta dintr-o clipa in alta ca Federal Reserves, sistemul american de banci centrale, sa coboare sub 2% dobanda-cheie la care se imprumuta bancile. Atentie, la noi stacheta asta minima este de 10,25%, deci banul e de cinci ori mai scump. Ideea e sa tii in viata asa-numita economie reala, care are nevoie de finantare ieftina. Unul dupa altul se clatina giganti ai lumii financiare, dar prabusirea lor va fi privita de autoritatile americane ca un spectacol dur al capitalismului, care are toate libertatile lumii, dar plateste erorile prin faliment. Justificarea auzita de la Washington a fost aceea ca guvernul nu va sustine pe banii contribuabililor nici macar American International Group Inc., chiar daca un eventual faliment al acesteia ar putea lasa cu buzele umflate 75 de milioane de clienti, in mare parte americani. Dur.

Nu pot sa nu observ insa ca AIG a primit lovitura de gratie de la companiile de rating, care i-au c