Fiecare actor de comedie al "generaţiei de aur" are ceva special. Jean Constantin e un tip spontan. De altfel, e cunoscut faptul că postsincronul nu era pe placul maestrului. Jean Constantin e
Fiecare actor de comedie al "generaţiei de aur" are ceva special. Jean Constantin e un tip spontan. De altfel, e cunoscut faptul că postsincronul nu era pe placul maestrului. Jean Constantin e un actor la fel de imprevizibil în joc, ca şi în viaţă. Povestind despre regizorul Mircea Drăgan, spune că marea calitate a acestuia este că-i lăsa pe actori să improvizeze.
În prima parte din "BD în alertă", în "Femeia fără semnalmente", Patraulea, personajul interpretat de Jean Constantin, vrea să ocupe un post de prestidigitator. Drept pentru care agită cu abilitate (crede el) o ceşcuţă prin faţa ochilor tovarăşului Balaban. Când Gogu îi ordonă să înceteze, Patraulea are reacţia unui copil. La fel, atunci când plânge după Luminiţa. Varsă lacrimi adevărate, cu sughiţuri.
Patraulea cel îndrăgostit
Când cei trei pregătesc masa pentru viitoarele soţii, şi Gogu îl roagă să cumpere sifoane, Patraulea se revoltă, tot ca un copil: "Tai lemne, tai pâine, dar nu mă pune să cumpăr sifoane!".
Mai târziu, când află că viitoarele neveste sunt nişte hoaţe mai mari ca ei, Patraulea se repede ca un tigru la gâtul uneia dintre ele, însă când i se oferă bani, în schimbul tăcerii, tot el e primul care îi acceptă. Patraulea e personajul care acţionează sub impulsul de moment şi condus mai mult de simţuri decât de raţiune. Şi în dragoste, e cel mai sentimental dintre toţi, iar în "afaceri", cel mai profund escroc.
Nici după ce intră la răcoare şi urmează cursuri de corecţie, Patraulea nu ştie ce să răspundă când e întrebat ce face cu un portofel găsit. Adică ştie foarte bine ce să răspundă, dar nu înţelege un principiu de bază: că săvârşeşte un fapt rău, şi nu unul b
