Subiect dezvoltat la solicitarea unui citior pasionat al revistei noastre
Este adevărat că pînă acum nu ne-am ocupat de această problemă, dar sperăm ca în cele ce urmează (şi, probabil, în numărul viitor) vom reuşi să lămurim în mare măsură, fără a intra în amănunte plictisitoare, această problemă destul de controversată.
Subiect dezvoltat la solicitarea unui citior pasionat al revistei noastre
Este adevărat că pînă acum nu ne-am ocupat de această problemă, dar sperăm ca în cele ce urmează (şi, probabil, în numărul viitor) vom reuşi să lămurim în mare măsură, fără a intra în amănunte plictisitoare, această problemă destul de controversată.
Întîi ce este betonul?Betoanele sînt produse artificiale cu aspect de conglomerat care se obţin în urma întăririi unor amestecuri bine omogenizate de liant, apă şi agregate, eventual aditivi. Amestecul de liant şi apă formează o pastă care, în urma unor procese fizico-chimice, se întăreşte, transformîndu-se într-o substanţă solidă care leagă între ele granulele de agregat, dînd astfel caracterul de monolit al betonului. Betonul este foarte rezistent la compresiune.
Pentru rezistenţa la solicitări dinamice se armează cu fier. În industria construcţiilor, betonul, şi în special cel armat, reprezintă principalul material folosit la structuri, datorită avantajelor pe care le are: durabilitate, executarea elementelor de contrucţii sub orice formă, rezistenţă la foc, caracterul monolit şi masivitate, costul relativ redus.
Cum se obţine Realizarea unui sortiment de beton presupune un proces de fabricare stabilit pe baza unor reţete, la care se respectă cu fidelitate cantităţile şi caracteristicile materialelor constitutive: liantul (adică cimentul), apa, agregatul (nisip, pietriş) şi alte adaosuri, în vederea obţinerii calităţilor proiectate. Odată compoziţia stabilită,
