McCain Geoana si gaura neagra Un lucru se poate confirma: experimentul de la Geneva a reusit sa starneasca panica in unele cercuri. Intr-un fel era de asteptat; prea semana istoria asta cu povestea cutiei Pandorei, combinata cu cea a ucenicului-vrajitor.
In primul rand, amploarea mizei. Daca apare cumva o gaura neagra? Daca ne aspira pe toti in maruntaiele sale nesatioase? In fine: daca in locul a tot ce este va ramane nimicul?
Sigur, lantul acesta de presupuneri depaseste nivelul simplului cosmar. Tranzitia de la fiinta la nefiinta, de la univers palpabil la nemasurabila bezna, e grea ca plumbul si face ratiunea sa se revolte. In asemenea conditii, atunci cand gaura neagra se dovedeste a fi o simpla fictiune, senzatia de usurare cand iti redescoperi existenta poate avea, chiar daca doar pe termen scurt, efectul unui drog.
De aici pana la aplicatii in diverse registre, drumul e scurt sau deloc. Atentie! Nu e vorba de simple jocuri de cuvinte. Nu e vorba de banalitati, de nimicuri sau fleacuri. Sunt vizate lucrurile cele mai importante, si nu pentru persoane izolate, ci pentru comunitati largi.
Sa cautam un exemplu. De pilda, cum poate actiona reverberatia respectiva, cea cu efect de drog, in cazul unor alegeri. Cautam sa fim lapidari, adica sa nu batem campii, si ne oprim la doua situatii care bat la usa. Alegerile din Statele Unite si iminentele alegeri din Romania.
Mergand mai departe, ne alegem doi subiecti. In America, McCain. In Romania, Mircea Geoana. Desi McCain e de dreapta, iar Geoana se revendica din familia stangii, desi unul vrea sa ajunga presedinte la Washington, iar celalalt doar premier la Bucuresti, consecintele unei eventuale deveniri a lor in postura dorita prezinta interesante si tragice similitudini. Asadar, sa presupunem ca McCain i-ar pacali pe americani, iar Geoana pe romani. Fata de oferta prezentata,
