Nu echipa de fotbal de la Cluj, desigur, ea ne face cinste, ci Caile Ferate Romane. Zilele trecute, un secretar de stat de la Ministerul Transporturilor ne sfatuia sa ne comportam ecologic, sa ne gandim la viitorul mediului patriei atunci cand avem de ales intre a calatori cu masina sau cu trenul – preferand, bineinteles, calea ferata celei asfaltate sau aeriene, mai poluante.
Avem de-a face cu inca un caz de deturnare a mesajului, iar "teroristul" care ne-a luat ostatic bunul-simt aduce mai mult cu cersetorul care ne cere bani exhiband o diformitate – Curtea Miracolelor fiind, insa, tarcul in care a fost inghesuit sistemul nostru feroviar. Sigur ca mediul are mai putin de suferit de pe urma transportului feroviar. Nimeni nu contesta faptul ca locomotivele electrice nu polueaza decat, eventual, imprejurimile centralei electrice. Dar sloganurile eco-patriotice nu tin loc nici de confort fizic, nici de confort financiar.
Cine a preferat, in anii din urma, sa se deplaseze intre localitatile Romaniei cu trenul – pentru ca era mai ieftin sau pentru ca a ramas cu nostalgia acestui mod de locomotie atat de valorificat de romancieri si cineasti, dar si atat de propice socializarii – s-a vazut nevoit sa apeleze la alternativele existente: chiar daca autostrazile noastre mai mult lipsesc la apel, iar soselele arata, majoritatea, ca dupa un bombardament (dusmanul fiind tot noi, fireste), autobuzul sau microbuzul tot te duce la destinatie mai repede, mai ieftin si mai aproape de reperul orar dorit. Cat despre transportul aerian, un bilet de avion pe o ruta interna te costa aproape cat un loc la vagonul de dormit clasa intai, dar nu pierzi o noapte intreaga in arsita (sau in ger, dupa caz), ci doar vreo trei ore, din care mai putin de o ora in aer. Mai mult, companiile aeriene low-cost vand si bilete mult mai ieftine decat CFR-ul, un experiment recent pe rut