Odata pornit la vale, bulgarele pomenilor electorale greu mai poate fi oprit si, pana la urma, ajunge sa-i striveasca exact pe cei care l-au urnit. Banii in plus dati pensionarilor de la bugetul de stat a adus in clocot oala revendicarilor salariale.
Primii care au ridicat securea razboiului sunt chiar profesorii si ei beneficiari ai unei majorari salariale. Doar 9%?, au intrebat dascalii. Si abia de la 1 noiembrie?, au ridicat ei tonul cu ochii pe cele 20 de procente ale pensionarilor care vor veni cu o luna in avans, de la 1 octombrie.
Fata in fata cu incruntarea lor, premierul a incercat o indulcire si, sub pretextul unei neintelegeri, a mutat majorarea salariala la 1 octombrie.
Degeaba, profesorii vor acum salarii mai mari cu 50%. Daca s-au gasit bani pentru milioane de pensionari, se vor gasi si pentru cateva sute de mii de profesori!
Intre timp si-au adus aminte si politistii ca au salarii prea mici asa ca se pregatesc de greva. La fel si studentii, care nu pot trai decent din bursa. Si cu siguranta isi vor aduce aminte si alti sindicalisti.
E firesc cat timp preturile au crescut destul de mult, mai ales la alimente, creditele sunt tot mai scumpe si mai greu de obtinut, iar pretentiile romanilor sunt tot mai mari pe masura ce au inceput sa iasa din tara, macar ca turisti, daca nu chiar la munca.
Salariatii se simt nedreptatiti si cred au fost lasati la coada nu pentru ca pensionarii ar fi cei mai saraci, ci pentru ca sunt foarte multi si se duc intotdeauna la vot. Asa sa fie?
Avand in vedere ca interesul autoritatilor pentru pensionari se manifesta ciclic, din alegeri in alegeri, asa pare.
Cert este ca efectele pomenilor electorale selective ale aliantei care guverneaza de facto Romania ar putea fi dintre cele mai perverse.
Pe marginea prapastiei
@N
