De 13 ani steliştii aşteaptă o a doua victorie pe teren propriu în Liga Campionilor de la acel 1-0 cu Rangers din 13 septembrie 1995. S-a sperat miercurea trecută în faţa munchenezilor, care ar trece printr-o pasă neagră, dar pasa neagră este în puternicul campionat german pentru că pe continent au o altă faţă. Nu au încă valoarea perioadelor când au cucerit de patru ori Liga Campionilor, dar valoarea componenţilor o impun.
Pe o vreme câinoasă, pe un teren greu, încă din start nemţii îşi arată colţii. În min. 3 Zapata are prima intervenţie la o fază creată de Lahm şi Van Bommel, ultimul şutând puternic. Nemţii se stabilesc în careul stelist, plimbă mai mult balonul. Rarele zvâcniri ale gazdelor sunt de neluat în seamă, precum cea din min. 9, când Moreno şutează din 16m pe jos, fără probleme pentru Rensing. Presiunea germană se materializează în minutul 15, când Van Buyten trimite cu capul în plasă balonul venit din centrarea lui Schweinsteiger de pe dreapta. Cum apărarea muncheneză este de nepătruns, steliştii încearcă şuturile de la distanţă. În min. 22 Lovin trimite o torpilă după un atac prelungit şi Rensing, printr-o paradă, respinge. Scorul putea fi egal în min. 31, atunci când balonul şutat de Dayro Moreno atinge rădăcina barei, revenind în teren. Zapata se remarcă din nou în două rânduri, zburând din bară în bară, în min. 35 la şuturile lui Toni şi Schweinsteiger. Miraculos scoate în extremă Zapata şutul din 10m a lui Toni, în min. 44.
La reluare, steliştii sunt mai activi, sunt mai mult prezenţi în terenul advers şi în min. 58 ţintesc prin Arthuro din nou bara, pentru ca peste alte patru minute Zapata să scoată, miraculos, un şut al lui Podolski. Dayro Moreno şi-a încercat şansa în min. 63, dar balonul trimis de el traversează careul fără ca vreun stelist să împingă în plasă. Zapata, îngerul păzitor al buturilor steliste, are două intervenţii salv
