Personal, m-am saturat de toti cei care, plictisiti de propria persoana, au facut uitate regulile elementare inscrise in codul bunelor maniere. Zilnic, fiecare dintre noi, indiferent de pozitia pe care o avem pe scara sociala, se loveste de cate unul sau mai multe personaje care n-au niciun dram de habar atunci cand vine vorba de bun simt. Nu spun nimic nou cand fac referire la acest aspect, intrat intr-un cotidian nedorit, al respectului fata de cel de langa tine ori de cei aflati in subordine. Traim intr-o societate in care a devenit firesc sa te comporti cat mai dur cu cei care nu-ti apara interesele, care se afla in breasla adversa, cu interese situate la polul opus fata de ale tale. O ramasita a sistemului de care cei cu mult mai multi ani decat mine nu au reusit sa scape. Nici nu cred ca si-ar fi dorit prea mult, cand mai simplu e sa ai un comportament respingator, decat unul prietenos. Mai bine sa fii considerat omul rau. Macar de-ar fi cu un scop anume, nu asa, aiurea. Vorbim de oamenii de rand, cei care din infimele lor pozitii se cred mari zmei, cei care uita cu desavarsire de unde au plecat sau ce coate in stanga si in dreapta au dat pentru a rasari intr-un post. A-ti etala, fara niciun fel de rezerve, mai-marele tau rang in cadrul unei institutii publice, depasindu-ti cu mult atributiile inscrise in comunista carte de munca, nu e o dovada de superioritate. E mai mult, e doar una de profunda imaturitate si incultura. Cum s-a intamplat zilele trecute, inaintea desfasurarii unei proceduri de achizitie publica. Purtatorul de cuvinte al institutiei in cauza a "binevoit" sa-i dea afara pe cei care nu doreau decat sa afle cateva lucruri despre ceea ce inseamna o procedura de acest fel, mai ales ca au inteles de la un individ mai educat cum stau treburile. Ca ce, el nu poate fi sef, sau cum? Aflat intr-o continua penumbra, mereu in spatele sefilor, purtatoru