La sfârşitul anilor '30, Mişcarea Legionară avea peste 200.000 de membri. Astăzi sunt doar 100, uniţi printr-un legământ identic cu cel practicat în perioada interbelică. Într-o clădire cu etaj de pe Calea Griviţei găsim sediul "Legiunii Arhanghelul Mihail" şi, la câteva case depărtare, locuinţa lui Şerban Suru, conducătorul de astăzi al uneia dintre cele mai controversate mişcări politice din istoria României. Un om convins că legionarii pot schimba ceva într-un stat în care "dacă sunt cinci parlamentari care nu sunt milionari în valută, e mult". Sursa: Mediafax

Strada Iacob Negruzzi, numărul 16. O casă veche din cărămidă, ale cărei singure semne ale mileniului trei sunt geamurile de termopan şi soneria de la o poartă greoaie din fier. O poarta ascunsă sub o iederă care pare hotărâtă să "înghită" întrega locuinţă a liderului legionarilor de astăzi, Şerban Suru. Un bărbat de 49 de ani, fizician de profesie, fost UTC-ist cu forţa.

Contractul între conducători şi votanţi

În urma cu câţiva ani, mişcarea condusă de Şerban Suru a propus introducerea unor articole noi în Constituţia României. Potrivit legionarilor de astăzi, între cetăţeni şi aleşi ar trebui să existe un contract asemănător unuia de afaceri, încheiat la notariat, prin care aleşii ar trebui să răspundă penal în cazul neîndeplinirii promisiunilor din campania electorală.

"Ne trebuiau 500.000 de semnături numai pentru ca propunerea noastră să ajungă în Parlament. Nu este posibil să strângi aceste semnături în timpul stabilit de lege", spune Suru, care consideră că "defectele democraţiei sunt îngrozitoare".

Viitorul Miscării Legionare, în mâinile tinerilor

Legământul legionar se desfăşoară şi astăzi după ritualul din renumita "Cărticică a şefului de cuib". "Suntem doar o sută de membri uniţi prin legământul legionar. Avem însă mii de