Una dintre marile companii petroliere ale lumii a invatat in anii '90, pe propria piele ce inseamna Romania.
Dupa ce a intrat printre primele pe piata romaneasca, a fost nevoita sa-si vanda benzinariile si sa plece dupa numeroasele scandaluri in urma carora s-a dovedit ca angajatii sai botezau vartos benzina si motorina.
Asa cum romanii au reusit sa compromita brandul Shell, asa reusesc sa faca praf principii si modele democratice dintre cele mai exersate si mai presus de orice indoiala. Doua exemple recente din politica ilustreaza aceasta vocatie a noastra de a arunca orice in derizoriu.
Votul uninominal
Votul uninominal este o institutie respectabila si consacrata in multe democratii mai presus de indoiala, inclusiv europene. Sa ne gandim de exemplu la Marea Britanie sau la Franta.
La noi, clasa politica s-a scremut din toti rarunchii ani de zile, pana la urma presedintele a convocat referendum pe post de forceps, premierul i-a dat peste degete cu o cezariana si si-a asumat raspunderea in marea graba pe un act neconstitutional care a avut urgent nevoie de corecturi, parlamentarii s-au calcat pe picioare sa fie si ei trecuti in certificatul de nastere.
Si dupa toate aceste chinuri ce a iesit? O creatura mutanta, retardata, cu sex incert si viabilitate inca sub semnul intrebarii.
In loc de sistemul care sa reformeze clasa politica trimitand in Parlament profesionisti respectabili si responsabili, ne-am trezit cu o strutocamila, nici scrutin de lista, nici uninominal, in care invingatorul poate ramane foarte usor pe afara pentru ca partidul n-a trecut pragul si, in locul lui, invinsul poate ajunge in Parlament pentru ca partidul ii compenseaza infrangerea cu voturile din alte circumscriptii.
Ne-am trezit cu un sistem care anunta un blat generalizat, consfintit odata cu tras
