După o discuţie cu Barroso, şeful guvernului şi-a exprimat regretul pentru schimbarea procedurii de numire a procurorilor-şefi.
Un demers inoportun din punct de vedere politic. Aşa a calificat, ieri, premierul Tăriceanu, după discuţia de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, decizia Senatului de schimbare a procedurii de numire a procurorilor-ş efi. Propunerea ca, printre alţii, nici şeful DNA să nu mai fie numit de preşedinte, ci de CSM a aparţinut vicepreşedintelui PNL, Norica Nicolai.
Guvernul se disociază de Norica
„Politic nu era momentul - mai ales când acest mecanism, de cooperare şi verificare, este în derulare - ca parlamentul să introducă modificări legislative cu amendamente care să ridice anumite semne de întrebare. Din punct de vedere politic, este un demers hai să-i zicem inoportun“, a afirmat Tăriceanu. El a adăugat, totuşi, că, din punct de vedere tehnic, în statele europene există diferite formule de numire a procurorilor-şefi, inclusiv de către ministrul justiţiei, fără „un patent sau o formulă unică“. Referitor la un eventual raport critic al CE în urma acţiunii parlamentului, Tăriceanu a susţinut că, în ultima evaluare a executivului european, „la nivelul guvernului, obiectivele sunt considerate ca îndeplinite“.
Totuşi, premierul a recunoscut că „există acest semn de întrebare legat de acţiunea parlamentului“. În opinia sa, evaluarea CE „va fi una obiectivă şi echilibrată“. Tăriceanu s-a arătat convins că „şi parlamentul înţelege că e nevoie de un efort mai larg, nu numai al guvernului, pentru ca obiectivele să fie îndeplinite“. La întâlnirea lui Tăriceanu cu oficialul european a participat şi ministrul justiţiei.
La rândul său, Cătălin Predoiu a subliniat că iniţiativa ca procurorii-şefi să fie numiţi de CSM şi nu de preşedinte nu a aparţinut guvernului
