Americanii sunt sensibili la cuvintele folosite in comunicarea publica. Numerosi psihologi sustin ca, in actualele imprejurari din Statele Unite, care agita pietele financiare, cuvantul criza e bine sa fie evitat. Fiindca ar fi prea tare. Cuvantul turbulenta, folosit acum de foarte multa lume, li se pare mai putin socant. Numai ca acest cuvant, turbulenta, are numeroase sensuri. Dintre toate, l-am ales pe cel care mi s-a parut a fi cel mai potrivit: vartej.
De unde a plecat vartejul? Numerosi experti spun ca de pe piata imobiliara. Si ca, de fapt, vina-vinilor ar purta-o creditele asa-numite subprime. Dar cum totusi e vorba de o veritabila criza, care loveste marile piete financiare, dublata si de amenintarea recesiunii, a restrange baza ei de lansare ar contrasta cu realitatea.
E drept ca actuala criza nu seamana in nici un fel cu precedentele. Fiindca istoria, timp indelungat, s-a confruntat cu crize de supraproductie. Iar, acum, America breveteaza o criza de supraconsum. Iar zona de plecare a unei astfel de crize e tocmai consumul. Sau, mai exact, excesul de consum sustinut adeseori de excesul de creditare.
In toti anii de dupa Al Doilea Razboi Mondial, americanii si-au perfectionat stilul de indatorare, l-au dezvoltat, l-au democratizat. De fapt, au democratizat imprumuturile si au inceput sa culeaga roadele: democratizarea bunastarii. Au creat, practic, un triunghi de sisteme democratice, strans legate intre ele, in care au incorporat sinteze dintre cele mai sanatoase de gandire filosofica, sociologica, politica si economica. Un triunghi ce constituie, poate, cea mai semnificativa ilustrare a civilizatiei americane: democratizarea investitiilor, democratizarea creditelor si democratizarea veniturilor decente.
Consider important sa arat ca la baza sistemului lor, continuu perfectionat, americanii au asezat o valoare la care tin foarte mul
