Tinerii aruncă mai bine de un sfert din mâncarea pe care o cumpără săptămânal, în timp ce românii de peste 40 de ani preferă să dea de pomană ce le rămâne la cină. Spre deosebire de alte ţări, în România ajunge la gunoi mai puţină hrană. O explicaţie ar putea fi sărăcia prin care am trecut în perioada comunistă, susţin specialiştii. Tinerii nu-şi fac probleme atunci când aruncă mâncarea neatinsă, în timp ce românii trecuţi prin viaţă folosesc şi roşiile mai moi la mâncarea gătită şi nu ar arunca sub nicio formă o bucată de pâine. Ana C., o tânără din Bucureşti, face piaţa în fiecare săptămână pentru ea şi soţul ei.

Cheltuie pe mâncare la o asemenea “ieşire” aproximativ 300 de lei, iar la sfârşitul intervalului aruncă mai bine de o treime. Munceşte până seara târziu, iar deseori nu are timp să gătească, aşa că legumele şi carnea cumpărate pentru a ajunge la cuptor sfârşesc de cele mai multe ori în coşul de gunoi.

Mariana D. are 50 de ani. Locuieşte împreună cu soţul şi cumpără mâncare de aproximativ 200 de lei. Aruncă doar o mică parte. „Noi mâncăm mai mult mâncare gătită”, povesteşte ea. Are timp să gătească, pentru că în fiecare zi la ora 17:00 e acasă.

Sociologii şi antropologii susţin că românii trecuţi de o anumită vârstă au un „cult” deosebit pentru mâncare şi, de aceea, puţine asemenea produse ajung la gunoi în gospodăriile lor. Totuşi, când vine vorba de tineri, datele problemei se schimbă.

„Tinerii sunt mai inconştienţi pentru că nu au trecut prin sărăcia bolşevică. Cei de vârsta a doua şi a treia încă pun conserve pentru iarnă, iar din mâncarea de zi cu zi preferă să dea de pomană, dacă mai rămâne, decât să  arunce”, ne-a declarat antropologul Ioana Popescu.

Fiii risipitori

Şi tinerii recunosc diferenţele între obiceiurile lor de consum şi ale părinţilor. „Cumpăr săptămânal