In ziua de 10 august 2008 s-a stins din viaţă la Bucureşti scriitorul Tudor Ţopa, prozator, eseist şi traducător. Născut la 27 mai 1928 la Cernăuţi, în Bucovina, a aparţinut unei cunoscute familii de intelectuali, cu obârşia cunoscută încă de pe la începuturile secolului al XVII-lea. Bunicul său, Dumitru Ţopa, preot stavrofor a fost profesor de teologie la Facultatea din Cernăuţi, tatăl, Ovid Ţopa, a ocupat catedra de istorie la şcoala normală de băieţi din Cernăuţi, mama, Angela a fost profesoară de pedagogie şi filosofie, funcţionând ca directoare a Şcolii normale de fete din capitala Bucovinei. Autori de cărţi, de studii, bunicul, tatăl au luptat pentru cultura românească, tatăl lăsând şi deosebit de interesante amintiri din perioada marei uniri.

Tudor Ţopa şi-a început studiile liceale la Cernăuţi, iar apoi, ca refugiat, la liceele Sfântul Sava şi Dimitrie Cantemir, din Bucureşti. A urmat studiile universitare în Capitală, la Facultatea de pedagogie şi psihologie, luându-şi diploma de licenţă în anul 1957 şi ocupând, o vreme, catedre în învăţământul secundar, apoi, cercetător la Institutul de Pedagogie, de unde s-a şi pensionat puţin înainte de desfiinţarea Institutului. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România în anul 1977. Autor de sertar, multă vreme s-a făcut cunoscut doar ca traducător. A tălmăcit: Fetele, roman de Boris Dednâi - în colaborare cu A. Alterescu, Editura pentru literatură universală, Buc., 1963; Amintiri din Lipiaghi, de Serghei Krutilin, în colaborare cu M. Roth, Editura pentru literatură universală, Buc., 1964; Logodnica, roman, de Aleksandr Ceakovski, în colaborare cu R. Vasilescu-Albu, Editura pentru literatură universală, Buc., 1969; Hyppolite Taine, Pictura Renaşterii în Italia şi alte scrieri despre artă, editura Meridiane, Bucureşti, 1968; Stendhal, Roma, Neapole, Florenţa, cu prefaţă, editura Univers, 1970; Hen