Dupa criza din Asia de Sud-Est, din 1997, in nenumarate dezbateri internationale, a fost fluturata o intrebare: "Va mai rezista capitalismul?" Acum, in focul actualei crize financiare, intrebarea se repeta. Dupa 1997, foarte repede, in conditiile stingerii crizei, intrebarea si-a pierdut sensul. Si-l va pierde si acum.
Capitalism inseamna economie de piata. Iar economie de piata, desigur functionala, inseamna intai si intai organizare a consumului. La Atena, intr-o zi de toamna, am vazut pe viu cum functioneaza acest lant. Intr-un magazin din centru, in care se vindeau produse cosmetice, am fost martor la o scena pe care o priveam si nu-mi venea sa cred ca e adevarata. Intr-un spatiu luminat feeric, vreo treizeci de vanzatoare, tinere, frumoase si numai zambet, lucrau una langa alta, aproape stingherindu-se. Am intrebat de ce sunt atat de multe. Mi s-a raspuns: "Avem dever mare si nu ne putem permite sa ne trezim cu cozi. Consumatorul se va duce in alta parte daca noi il lasam sa astepte". Cum scene de acest fel am vazut repetandu-se intruna, la Paris, la Roma, la Stockholm si in multe alte locuri de pe harta capitalismului, am inceput incet-incet sa ma conving ca sintagma organizarea consumului nu este nici pe departe o vorba in vant.
Fireste, o noua conceptie despre organizarea consumului nu putea sa prinda viata fara o noua conceptie despre piata si despre economia de piata. Faptul ca si economistii, si politicienii capitalisti si-au intors privirile catre stravechea agora, spre a imprima un nou continut notiunii de piata, are semnificatii adanci. Agora - in Grecia Antica -, era centrul sacru al vietii publice: aici se desfasurau intalnirile democratice si tot aici se inghesuiau tarabele negustorilor. Ca un mesaj pentru viitorime privind asocierea economiei de piata cu democratia.
Sa mai retinem ca la Atena - inima stralucitei civilizatii
