Blestemat pentru matele largite • A purtat un groaznic blestem si a sfarsit tragic • A ajuns atat de lacom incat, exasperati, moldovenii l-au descris ca "se desfranase si i se largise matele spre luat"
Pentru ca nimic omenesc nu-l putea opri din lacomia sa, singurul mijloc pe care l-au gasit moldovenii sa-l opreasca din nebunia sa dupa averi a fost blestemul. Gheorghe Duca, domn al Moldovei de trei ori in perioadele septembrie 1665 - mai 1666, noiembrie 1668 - 10 august 1672 si noiembrie 1678 - 25 decembrie 1683, si-a atras blestemul tarii pentru lacomia sa de nestavilit. Blestemul era o practica des intalnita in acele vremuri, singurele care, desi evocau fortele supranaturale, puteau readuce ordine pe pamant. Daca Sfantul Nifon a fost chemat de catre domnitorul Radu cel Mare sa pastoreasca Tara Romaneasca, insa nu si-a putut duce sarcina pana la final deoarece a urmat calea legilor drepte, in scrisoarea sa catre domnitor a lasat sa se intrevada ce pericol va pandi tara. Aceasta functiona ca un fel de premonitie a unui viitor in becisnicie. In schimb, in alte raporturi, pentru ca legea nu putea functiona, erau adesea aruncate blestemele. Acestea faceau ordine, acestea, abia, trezeau la buna conduita, prin frica, a oamenilor.
Nesatulul
Considerat o mare pacoste a Tarii Moldovei deoarece era cel mai inventiv domnitor pentru a impune tot felul de dari si de impozite pe seama omului de rand, Gheorghe Duca ajunge, indeosebi in a treia sa domnie, intruparea raului. Cronicarul vremii, Nicolae Costin, constata ca se poate vorbi de boala numita "suparul Ducai-Voda". Nicolae Costin il arata pe Duca-Voda ca "se desfranase si i se largise matele spre luat si scarsca cu dintii si isi largia matele". Ba chiar, vedea domnitorul ca pe un monstru caruia gatul ii era asemenea unei groape fara fund. "Ei, saracii de mare lipsa ce avea