C. Diamandi 1918. Razboiul dura de patru ani in Europa. Prin antrenarea coloniilor statelor aflate in conflict, acesta era, de fapt, un razboi mondial. Cu atat mai mult cu cat in 1917 se alatura beligerantilor si SUA. Cat de departe erau iluziile de la inceputul conflictului! "Veti fi acasa inainte de caderea frunzelor", spunea Kaiserul trupelor care plecau la lupta in august 1914. Reichstagul nu-si suspenda activitatea decat pe patru luni, cat credeau toti ca va dura razboiul. Nici ceilalti beligeranti nu credeau ca razboiul va fi lung. Ofiterii rusi sperau ca vor fi la Berlin in sase saptamani, pesimistii de la Sankt Petersburg vorbeau de sase luni pana la victoria rusa, dar cei mai multi dadeau ca suficient ragazul de trei luni. Francezii scontau si ei pe un succes rapid. De aceea si-au si permis sa piarda bazinul siderurgic din Lorena si, odata cu el, 80% din minereurile de fier. Erau siguri ca pana in iarna le vor lua inapoi. Erau si unii care nu se aratasera deloc convinsi de rapidul sfarsit al razboiului. Lord Kitchener, idolul militar britanic al vremii, spunea la 4 august 1914 "O natiune ca Germania, dupa ce a fortat jocul, va ceda numai dupa ce va fi infranta complet, iar asta va lua foarte mult timp. Nimeni nu stie cat." El acorda pentru moment ragazul de trei ani. Joffre, de cealalta parte a Canalului Manecii, spunea in 1912 ca daca Franta va castiga prima victorie intr-un razboi, va incepe rezistenta germana si invers. Dar nici el nu credea ca va fi chiar asa. Si dupa patru ani razboiul continua... Devenise deja o trista obisnuinta in Europa. Nimeni nu stia cum se va iesi din marasm. Toti beligerantii doreau pacea. Dar nimeni nu voia sa piarda. Intrebarea nu mai era cum sa castigam razboiul, ci cum sa facem pentru a ne retrage onorabil din joc. Cu aceasta intrebare se intra in anul 1918. In ultimul an de razboi. Fara ca beligerantii s-o stie. Ce a