Dacă în luna februarie, când Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa de Serbia, oficialii şi experţii occidentali afirmau că demersul va aduce mult dorita linişte în Balcani, Dacă în luna februarie, când Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa de Serbia, oficialii şi experţii occidentali afirmau că demersul va aduce mult dorita linişte în Balcani, evoluţiile recente arată că „butoiul cu pulbere“ al Europei poate sări oricând în aer. După ce Belgradul a lăsat să se înţeleagă deschis că divizarea Kosovo este o soluţie, apar şi primele declaraţii privind alipirea fostei provincii sârbe la Albania.

Interese ascunse

Besnik Mustafaj, fostul ministru de Externe de la Tirana, a afirmat că, dacă se va ajunge la divizarea între partea sârbă şi cea albaneză, Kosovo nu va putea exista în mod independent, urmând ca partea albaneză să aleagă între alipirea fie la Albania, fie la Macedonia.

„O asemenea întorsătură a evenimentelor este realistă şi absolut firească“, a apreciat diplomatul albanez. Experţi independenţi apreciază că declaraţiile lui Mustafaj confirmă încă o dată interesul Albaniei pentru un Kosovo independent, care s-ar putea alipi la ea în timp. Ideea vine în contextual în care una dintre condiţiile recunoaşterii Kosovo de către UE şi SUA a fost ca fosta provincie din sudul Serbiei să nu se alipească la Albania după proclamarea independenţei.

Expulzări de ambasadori

În ultimele zile, independenţa Kosovo a fost recunoscută de fostele republici iugoslave, Muntenegru şi Macedonia, precum şi de Portugalia. În replică, Serbia i-a expulzat ieri pe ambasadorii Muntenegrului şi Macedoniei, acuzând cele două ţări că încearcă să contracareze acţiunea Belgradului de a contesta la Curtea Internaţională de Justiţie legalitatea independenţei Kosovo.

50

- de ţări au recu