Erau 15, erau tineri şi vroiau să cugete liber. Acum 50 de ani, pentru curajul de a forma un cerc literar în care expuneau versuri şi fraze interzise de Securitate, 15 elevi braşoveni au fost arestaţi, cercetaţi şi condamnaţi la ani grei. Au plătit toată viaţa pentru asta.
232 de ani de
muncă silnică
Scurgerea a jumătate de veac de la înfiinţarea Gărzii Tineretului Român a fost marcată ieri printr-un fast religios şi militar de mare amploare, culminat cu o lansare de carte şi un simpozion. La monumentul din Piaţa Teatrului închinat luptătorilor anticomunişti s-au strâns peste 150 de persoane. Au fost depuse coroane de flori, iar un sobor de preoţi au oficiat o slujbă religioasă. Autorităţile locale au aprins o lumânare în cinstea celor care au pus valorile naţionale mai presus de propria viaţă. „Se împlinesc 50 de ani de la arestarea, judecarea şi condamnarea noastră la 232 de ani de muncă silnică, plus 150 de ani de degradare civică, plus confiscarea totală a averilor, plata cheltuielilor de judecată, părinţii daţi afară de la muncă”, ne-a declarat Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România şi unul dintre cei 15 membri ai Gărzii Tineretului Român.
„Nu era o
organizaţie armată”
Garda Tineretului a fost înfiinţată în 1956, sub forma unui cerc literar. Înflăcăraţi de valori nobile, elevii de atunci - majoritatea din „Şaguna” - se întâlneau să citească poezii interzise de regimul comunist. „Îl citeam pe Goga, citeam articolele politice ale lui Eminescu. Lucru care a deranjat foarte mult autorităţile comuniste din acea vreme. Apoi ne-am organizat într-o societate menită să păstreze valorile literare. Ea nu a fost o organizaţie armată, ci avea menirea să păstreze valorile literare adevărate”, îşi aminteşte Valeriu Fucidiju, unul dintre membrii Gărzii Tineretului Român.
Procesul a av
