ÎN SFĂRŞIT • PREGĂTIŢI SĂ URCĂM ÎN MINUNEA PE ŞINE
Eu, băiatul lui Costel Tăbăcaru, învăţător sărac de ţară, în Rovos Rail, în Africa... Doamne, Dumnezeule!
ÎN SFĂRŞIT • PREGĂTIŢI SĂ URCĂM ÎN MINUNEA PE ŞINE
Eu, băiatul lui Costel Tăbăcaru, învăţător sărac de ţară, în Rovos Rail, în Africa... Doamne, Dumnezeule!
20 februarie. V-aţi dorit vreodată un hotel extravagant, de mai mult de cinci stele, dotat cu tot ceea ce poate fi dotat un asemenea hotel? Probabil, sau foarte probabil, numai că… acest hotel de maaaare lux e un tren! Sofisticat, cu tentă victoriană, capacitate de maximum 52 de pasageri, posibilitatea de a fi remorcat de locomotive cu abur, diesel sau electrice în diverse etape ale călătoriei, 36 de apartamente de lux (nu compartimente!), "camere" pentru personal (de la ospătari şi cameriste la şeful trenului – de fapt, un maître d’hotel), săli de baie incredibile… Haideţi că nu vreau să vă înnebunesc de la început, şi nu acesta este scopul. Scopul este mult mai nobil: vreau să vă am alături pe dumneavoastră, cititorii care mă iubesc sau mă înjură (nu contează, pe toţi vă consider prieteni), alături de mine în această fantastică "experienţă".
Am ajuns cu microbuzele la Peronul Rovos. Peronul, special, are o "rampă" prin care microbuzele ajung direct la linia unde este tras trenul. Acolo, tot personalul ne aşteaptă aliniat, frumos costumat, împreună cu patronul trenului şi cu directorul trenului. Apropo: nu pot pierde a mă fotografia alături de domnul Rohan Vos (de aici jocul de cuvinte – "Rovos"), directorul Rovos Rail, a cărui afacere de familie s-a materializat cu succes în acest tren de lux.
În momentul în care primul turist pune piciorul pe peron, toţi încep să aplaude. Începe munca: stewarzii (băieţi şi fete de 18, 20 de ani) duc bagajele (special etichetate încă de la hotel) la ca
