Preturile-record la petrol s-au prabusit, dind un semnal ingrijorator pentru tari ca Rusia, ale caror planuri optimiste s-au bazat, in mare masura, pe o conjunctura tarifara convenabila, scrie Nina Pusenkova, expert al filialei moscovite a Centrului Carnergie, intr-un articol publicat de cotidianul Nezavisimaia gazeta.
Desi, precizeaza specialistul, nu toate tarile producatoare de titei se bucura de preturi ridicate: cu exceptia Venezuelei, care vrea sa puna Occidentul in genunchi, Arabia Saudita abordeaza dintr-o perspectiva mai indelungata si considera ca tarifele ridicate nu fac decat sa franeze cresterea economiei mondiale si, ca urmare, cererea la petrol.
In plus, ele stimuleaza dezvoltarea surselor alternative de energie, care constituie o provocare pe termen lung a industriei petroliere. Preturile la titei sunt influentate de numerosi factori, iar unul din ei este oferta. Cat aur negru a mai ramas in lume? Concluzii alarmiste de genul „petrolul se sfarseste” urca tarifele.
Expertii Agentiei Internationale pentru Energie (IEA) spun ca in adancuri mai sunt circa 10 trilioane barili de echivalent petrolier, petrol traditional si gaze si cam tot atatea resurse netraditionale. Din aceste 20 de trilioane, productia lor depinde de coeficientul de extractie, de progresul tehnologic si de pretul la petrol.
Spre comparatie – in 100 de ani de exploatare a zacamintelor petroliere au fost realizate 1,5 trilioane barili de echivalent petrolier si in urmatorii 25 de ani se vor produce tot 1,5 trilioane barili. Indicii mondiali ai rezervelor de titei si gaze naturale, bogatii care pot fi aduse la suprafata din rezervele cunoscute si in conditiile actuale de dezvoltare economica si tehnologica, se cifreaza la aproximativ 2,2 trilioane barili echivalent petrolier.
Iar rezervele dovedite de titei, potrivit datelor Britich Pe
