Statele membre ale UE au cazut de acord asupra regulilor de control al gazoductelor si liniilor de inalta tensiune inlaturand ideea construirii unui scut robust de protectie a pietei energetice fata de investitori straini ca gigantul rus Gazprom.

Rezultatul reuniunii de la Luxemburg de vinerea trecuta reprezinta o victorie speciala a Germaniei, care importa din Rusia 40% din gazul necesar, Berlinul fiind sprijinit de unii ministri europeni pentru a bloca clauza cunoscuta drept "Clauza Gazprom", referitoare la investitorii straini in domeniul energiei. Alaturi de Germania si Franta s-au aflat Austria, Bulgaria, Grecia, Letonia si Slovacia. Formularea finala a acordului va trebui aprobata de Parlamentul European, a priori favorabil unei liberalizari mai accentuate a pietei energetice. Comisia Europeana, in vederea insuflarii concurentei pe piata europeana si scaderii preturilor, dorea instaurarea unei separari totale intre producatorii de energie si retelele lor de transport (gazoducte si linii de inalta tensiune) destinate a fi vandute sau inchiriate.

Dar dupa luni de negocieri dure unele state, sub presiunile Frantei si Germaniei, au ajuns in iunie la un acord, evitand o astfel de separare obligatorie, punand la adapost mari grupuri energetice ca EDF si GDF din Franta sau E.ON si RWE din Germania. A fost acceptata o cale alternativa pentru aceste grupuri, prezente si in aprovizionarea cu energie, si in transportarea ei, iar operatorii vor deveni independenti fara a fi rupti de firma-mama. Olandezii au insistat ca alegerea lor sa nu puna intreprinderile in pericol de a deveni tinta pentru marii producatori energetici din tarile vecine. Potrivit textului adoptat vinerea trecuta, producatorii si furnizorii de energie "nu pot exercita control direct sau indirect" asupra unei societati specializate in transportul dintr-un stat care a optat pe