Sa fi unul destul de trist în absenţa celui ce scrie aceste rânduri şi a unui număr deocamdată necunoscut de contemporani ai săi, fie sau nu cititori ai lui, eventual mai tineri. E de presupus că va fi un an paşnic, cu bune creşteri de unu la sută şi puţine calamităţi naturale, în pofida schimbării climei, odată ce un al treilea război mondial nu se va mai fi produs, înlocuit cu salutare conflicte locale, din timp monitorizate şi nedepăşind un milion de victime.
Desigur, va fi foarte diferit de cel de acum şi, măcar în principiu, mai bun. Fantastice descoperiri ştiinţifice, placate pe apreciabile progrese tehnice vor uşura simţitor viaţa oamenilor, fie că aceştia vor fi de trei ori mai mulţi decât în zilele noastre, fie că, dimpotrivă, prin consensuale severe măsuri, dacă nu prin intervenţia unor factori biologici ascunşi, populaţia globului va scădea la cifre neaşteptate. în cazul în care mizăm pe o semnificativă scădere, împrejurarea va îngădui cultivatorilor de cereale să îndrume către producţia de etanol nu mai mult de două treimi din recolte. în poziţie contrară, se vor găsi înlocuitorii chimici capabili să producă alimente din cărbune, ţiţei, nisip - conform tezei care mai rămâne de verificat că unde este o necesitate există şi o posibilitate.
Micuţul continent european, în formele ajunse la perfecţie ale Uniunii actuale va cunoaşte apogeul unor reglementări ce nu vor mai lăsa nimic pe dinafară, în posesia unor cercuri concentrice de instituţii cărora nimic, deloc, niciodată nu le va scăpa. Urmând cu stricteţe deciziile forurilor protectoare, asigurătoare a conlucrării, parteneriatului, până în cele mai mici amănunte, oamenii vor fi mai liberi ca oricând, înzestraţi cu cipuri ce-i vor individualiza la sol, în apă şi în văzduh, pe oricare meridian, în orice clipă, alte aparate măsurându-le greutatea, inteligenţa, capacitatea de a-şi îndeplini