Independenţa provinciei sârbe amplifică tensiunile în Bosnia-Herţegovina, unde liderii din Republica Srpska ameninţă cu secesiunea. Dezbateri aprinse a provocat şi noul proiect de Independenţa provinciei sârbe amplifică tensiunile în Bosnia-Herţegovina, unde liderii din Republica Srpska ameninţă cu secesiunea.

Dezbateri aprinse a provocat şi noul proiect de autonomie extinsă al provinciei sârbe Voivodina, care prevede să aibă mai ales reprezentanţi în străinătate şi să încheie acorduri internaţionale.

Apele nu s-au limpezit nici în Macedonia, unde albanezii, care reprezintă un sfert din populaţia ţării, visează la „modelul kosovar“. Privirile experţilor sunt însă îndreptate asupra Bosniei, mai ales după ce deputaţii sârbi bosniaci au cerut dreptul de a convoca un referendum pentru a-şi stabili statutul.

Ignorând cererile diplomaţilor occidentali de a renunţa la retorica separatistă, o reuniune de urgenţă a Parlamentului regional sârb a adoptat şi o a doua rezoluţie, menită să sporească autonomia zonelor sârbe faţă de guvernul central.

Bosniacii fac calcule

Cu toate că aceste rezoluţii fără caracter de constrângere nu au forţă de lege, ele reflectă aprofundarea conflictului dintre liderii Republicii Srpska şi cei ai Federaţiei croato-musulmane, entităţile care formează Bosnia-Herţegovina în urma Acordului de la Dayton. Deputaţii sârbi au adoptat o rezoluţie şi în februarie, care cere dreptul de a convoca un referendum asupra independenţei, dacă majoritatea ţărilor din UE recunosc independenţa Kosovo.

Disputele s-au intensificat după apelurile liderului bosniac Haris Silajdzici, făcute în cadrul Adunării Generale a ONU şi Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pentru abolirea entităţii sârbe bosniace. În replică, premierul din Republica Srpska, Milorad Dodik, a avertizat că este