PEŞTELE’N BALTĂ – EPISODUL 3
Chiar dacă oficial nu a început campania electorală, lumea se agită. Cel puţin în colegiul 4 Ilfov, unde m-am decis să candidez, au început, în ultima săptămână, să cadă ba câte o scrisore, ba o grindină de promisiuni ampulea. Domnul premier Călin Popescu-Tăriceanu rage de la distanţă ca un leu metamorfozat în pisică rahitică. A lovit fiecare familie din colegiu cu o scrisorică, sosită oportun prin poştă chiar atunci când cetăţenii de vârsta a treia au luat prima pensie mărită. Lăsând la o parte costurile imense ale unei asemenea operaţiuni, nu vedem ce aduce ea nou. Primul-ministru joacă pe cartea unui populism de doi bani găuriţi. Spune electorilor cum, probabil între o paranghelie la Monte Carlo, o plimbare prin nu ştiu ce zonă exotică şi un concediu medical cauzat de excesul de viteză pe motocicletă, e de zece ani ilfovean sadea în vila de la Ciofliceni. Mai lipsea să spună că-şi hrăneşte copiii cu peşte prins cu mânuţa lui din Lacul Snagov şi că doamna Ioana creşte găini în gospodărie.
În rest, epistola înaltului demnitar către ilfoveni conţine textul refolosibil în orice ocazie despre creşterea economică. Nu văd ce legătură directă are cu faptul că domnia sa vrea să-i reprezinte pe oamenii din Ciolpani sau Moara Vlăsiei în Parlament. Pe de altă parte, creşterea economică ar fi existat, cred, oricum, cu sau fără Tăriceanu, în condiţiile în care România a fost primită în UE, fapt care a adus în ţară investitori serioşi, dar a şi scos la muncă în vestul Europei mare parte din cetăţenii noştri valizi, care au pompat acasă mari sume de euro.
La sfârşitul bileţelului, care nu mai e galben sau roz, de uz intern, domnia sa coboară de pe marea scenă a patriei pe mica scenă a Ilfovului şi promite că va reintroduce transportul public între Bucureşti şi comunele din colegiu. Foarte frumos, numai că treaba asta nu intră
