Lipsa de lichiditate de pe piaţa interbancară este rezultatul unui atac asupra leului, pe care l-au încercat speculatorii străini. Deşi acesta a eşuat, consecinţele se resimt la nivelul economiei reale.
Lipsa de lichiditate de pe piaţa interbancară este rezultatul unui atac asupra leului, pe care l-au încercat speculatorii străini. Deşi acesta a eşuat, consecinţele se resimt la nivelul economiei reale.
Ratele dobânzilor interbancare afişate ieri de băncile comerciale sunt cuprinse între 15,99% şi 56,05% pentru depozitele atrase pe o zi, cu mult peste rata lombard. Cauza este că există o mare nevoie de finanţare în lei din partea speculatorilor străini, care au rămas cu poziţiile deschise pe lei. Dobânda la creditul lombard – facilitate de finanţare acordată de BNR pe termen foarte scurt băncilor – este de 14,25% pe an. "Cei care au anticipat greşit şi-au primit porţia. Tehnic, este extrem de clar ce s-a întâmplat. Toate aceste swap-uri nu au mai putut fi refinanţate, pentru că leii nu s-au mai găsit în piaţă", a arătat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a explicat că s-a produs un atac eşuat asupra leului, pentru că s-au urmat poziţii lungi, finanţate prin swap-uri, şi, când nu au mai putut fi plătite dobânzile de pe piaţa monetară, au urcat. Swap-ul este o tranzacţie în care doi parteneri schimbă la început anumite sume exprimate în două valute diferite şi le returnează la o dată stabilită.
Aceste majorări au impact în economia reală, pentru că dobânda ROBID-ROBOR este des folosită de bănci în calculul dobânzii de creditatre la împrumuturile în lei. Aşa că există bănci care s-au şi repezit să-şi taxeze clienţii. "Băncile nu trebuie să-şi dea cu stângul în dreptul şi să îi sperie pur şi simplu pe clienţi, spunând că «asta e dobânda, trebuie să o plăteşti»", a spus Isărescu. El a mai declarat că disfuncţionalităţile apăru