- tradiţii şi societate civilă -

Specificul, la prima vedere, al grupului de iniţiativă din Topeşti (sat care aparţine oraşului Tismana), este alcătuirea din cadre didactice: formatorii de opinie locali sînt trei profesori - unul de română (Constantin Jerca), altul de matematică (Nicolae Tomoniu) şi un al treilea de fizică (Vasile Surcel). La o privire mai atentă, proiectul lor (cu care au intrat în primii şase finalişti ai concursului) s-a dovedit diferit de ce întîlnisem în alte sate europene: se referea la partea etnografică (Gorjul fiind o zonă bogată în tradiţii) şi la substratul comun al folclorului românesc cu cel din alte ţări europene. Modul în care ideea de "integrare spiritual-culturală" era prezentată mi s-a părut bine argumentat şi agăţător. La fel şi competenţele liderilor deja pomeniţi, în ceea ce priveşte structurile organizatorice (s-au constituit într-un ONG, Fundaţia "Tismana"). Singurul mai "greu de urnit" (dacă e să comparăm cu ce am întîlnit, de pildă, la Comloş) pare a fi spiritul comunitar în varianta lui practică: oamenii au participat la acţiunile comune, dar parcă nu cu tot atîta entuziasm. De asemenea, autorităţile locale au sprijinit parţial acţiunile sectorului non-guvernamental, existînd o oarecare reţinere sau nepricepere din partea acestora.

Premise europene

Viceprimarul Marian Slivicescu (unul dintre reprezentanţii Primăriei care sprijină acţiunile grupului de "reformatori") ne povesteşte cum au avut topeştenii şi tismănenii un soi de "aplecare europeană", imediat după 1989: "Un luxemburghez căsătorit cu o româncă şi-a făcut casă în Topeşti după Revoluţie. De la el am înţeles că mentalitatea occidentală e diferită de a noastră: de pildă, cînd m-a rugat să-l ajut la o lucrare de împrejmuire, a insistat să nu tai nici un pom. De asemenea, a vrut să facă un Centru pentru persoane cu dizabilităţi (e drept că nu i-a r