“Sistemul financiar internaţional s-a prăbuşit, nu mai există!” “Criza economică nu va ierta pe nimeni.” “Asistăm la sfârşitul unei epoci.” Aşa au sunat avertismentele lansate de câţiva dintre cei mai prestigioşi specialişti ai economiei mondiale, reuniţi recent la Sinaia, în cadrul simpozionului “Penser l’Europe”. Jaime Gil Aluja, preşedintele Academiei Regale de Ştiinţe Economice şi Financiare din Barcelona, este cu siguranţă una dintre vocile cele mai calificate să vorbească despre criza mondială. Pe care a anticipat-o, de altfel, de mai bine de doi ani. Pionier al “economiei incertitudinii”, Aluja studiază de aproape patru decenii evoluţiile sistemelor economico-financiare în condiţii de predictibilitate redusă. Or, “criza reprezintă apogeul incertitudinii”, explică savantul catalan.
Ce anume a provocat dezastrul actual? Jaime Gil Aluja crede că prăbuşirea creditului ipotecar din Statele Unite a fost doar bomboana de pe colivă. Picătura care a umplut paharul. Rădăcinile crizei sunt mult mai vechi şi mult mai profunde. Aluja identifică problema fundamentală: “Societatea occidentală a cheltuit multă vreme mai mult decât îşi putea permite. A fost încurajată o spirală a consumului, fără să se ţină seama că resursele nu o puteau susţine. S-au creat decalaje uriaşe”.
De aceeaşi părere este şi Jose Redondo Lopez, profesor al Universităţii Santiago de Compostella şi membru al Academiei spaniole de Sţiinţe Economice. El explică: “Ne aflăm la finalul unei epoci, o epocă în care creditul a fost promovat până la ultimele sale consecinţe, în goana după maximum de consum”.
Timp de decenii, întreaga societate occidentală a fost încurajată să trăiască pe un picior mai mare decât îşi putea, de fapt, permite. Redondo Lopez descrie acest hedonism generalizat: reducerea programului de lucru, vacanţe prelungite şi costisitoare, simplificarea oricărui efort, s