În doar şase ani, Théatre de l’Orme, creat de regizorul Laurenţiu Azimioară, a devenit unul dintre cele mai frumoase din Paris. Pe această scenă, Rona Hartner o joacă pe Maria Tănase

Într-un cartier burghez din arondismentul 19, în fostele băi publice ale Jandarmeriei din estul Parisului, regizorul român Laurenţiu Azimioară (73 de ani) a creat un întreg univers teatral: Théatre de l’Orme, unicul înfiinţat de un român la Paris, în 2002, a ajuns în şase ani şi unul dintre cele mai căutate.

Revista de cultură „Télérama” l-a catalogat drept unul dintre cele mai frumoase teatre din Paris, iar una dintre piesele puse în scenă de el, „Savannah Bay”, de Marguerite Duras, a fost remarcată anul acesta la Festivalul de la Avignon. În ţară, istoria teatrului românesc îi datorează enorm: ca regizor, Laurenţiu Azimioară a creat spectacole cu Amza Pellea, Octavian Cotescu, Gheorghe Cozorici, Leopoldina Bălănuţă, Rodica Tapalagă, Tatiana Iekel, Olga Tudorache; ca profesor la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale”, i-a avut studenţi pe Adriana Trandafir, Răzvan Vasilescu, Claudiu Bleonţ, Magda Catone şi mulţi alţii. În 1981, Laurenţiu Azimioară şi soţia sa, actriţa şi dramaturgul Ada d’Albon, au devenit, în ochii autorităţilor române, nişte „apatrizi”. Hotărâţi să se stabilească definitiv în Franţa, celor doi nu li s-a permis să-şi ia din propria ţară decât periuţa de dinţi.

Pe strada lui Jacques Brel

E greu de ghicit că în spatele grilajului care dă în curtea interioară a unei rezidenţe din arondismentul 19 al Parisului viaţa intensă se petrece nu deasupra, în apartamentele blocului, ci în subsolul său, făcut să reziste la emoţii puternice şi, seară de seară, la ropote de aplauze. Laurenţiu Azimioară a cumpărat acest spaţiu cu mai bine de zece ani în urmă, cu gândul de a-şi îndeplini un vis: acela de a-şi î