Teatrul Odeon si-a lansat in forta stagiunea, cu doua premiere. Dupa "Umbre de lumina", "Extrem" atinge un subiect violent, de actualitate: un posibil viol si efectele sale asupra victimei, dar si cum poate percepe societatea un astfel de caz. Oferta dramaturgului american William Mastrosimone este de interes dar, din pacate, spectacolul o ilustreaza in mod confuz datorita unei regii superficiale.

In spatele oricarui spectacol sta regizorul, "arhitectul" constructiei sale pe care publicul nu-l aplauda la scena deschisa, fiind entuziasmat sau nemultumit doar de actori. Fara regizor insa, spectacole de "teatru adevarat", emotionant, nu se pot realiza. Un nou exemplu de ce inseamna absenta inspiratiei "arhitectului" unui spectacol este "Extrem". Regizorul Sorin Militaru cu superficialitate a citit scenic piesa americanului William Mastrosimone, rezultatul fiind un spectacol mediocru, ilustrat scenic adeseori ilogic in raport cu oferta dramaturgului.

Inspirata dintr-un fapt real, piesa este o drama, cu un conflict si personaje, profesional construite. Pe scurt, in locuinta a trei fete patrunde Raul (Mihai Smarandache) care o intalneste pe Marjorie (Crina Muresan), celelalte locatare fiind plecate la lucru. Raul, un psihopat, incearca sa o violeze pe Marjorie. Vin apoi acasa, pe rand, Terry (Nicoleta Lefter) si Patricia (Antoaneta Zaharia) pe care psihopatul incearca sa le induioseze fiind imobilizat de Marjorie ce s-a luptat cu el. Atitudinile celor doua sugereaza posibile ipostaze pe care societatea naiva le poate manifesta intr-un astfel de caz dramatic. Propunerea dramaturgului este de teatru realist, psihologic. Decorul lui Mihai Pacurar ar vrea sa sugereze calea realista a scrierii prin plasarea unei chiuvete in bucataria fetelor ce alimenteaza mereu cu apa personajele, dar e nefunctional ca imagine generala, neconvingator. De pilda, Rau