CETERA ŞI OMUL BUN, ÎN ROLURILE PRINCIPALE
Mai mulţi spectatori ca niciodată. Oameni avizi de frumos, de tradiţional, de... Paganini al Maramureşului. O nouă întâlnire a publicului bucureştean cu unul dintre ultimii rapsozi. Zi de graţie pentru ceteră, zongoră şi dobă.
Oameni mai mari, mai mici. Oameni mai în vârstă, mai tineri. Oameni... de tot soiul. Mulţi... Cât să umple sala de concerte a Institutului Cultural Român (ICR) din Bucureşti. E marţi seara 21octombrie. Este Ionu lu’ Grigore! Este Grigore Leşe! Spectacol!
Sunetul ceterei parcă îţi mângâie auzul. Sunetul zongorei, al chitărei, îţi potriveşte paşii pe potecile poveştii de la ICR. Doba (toba) îi indică inimii ritmul potrivit! Nu poţi merge prin poveste aşa... la voia întâmplării!
ŞI-OM TOT POVESTI!
Se face că... în Săliştea de Sus, în Maramureş, acum aproape 70 de ani se năştea un ficior, un cocon! Ioan Covaci. Numit de săteni Ionu lu’ Grigore. Se mai face că, pe la vârsta când coconii încep să meargă la şcoală, lui a început să-i placă cetera! Şi aşa de tare i-o plăcut... că şi-a făcut şi el una! Şi ca povestea să fie una fericită... Ionu s-a născut cu o ureche muzicală de ţi-i bagă în boală pe toţi afonii de se cred cântăreţi şi mai şi câştigă pe-o cântare bani câţi poate n-a văzut la un loc ceteraşul nostru... toată viaţa! Compensează însă Sufletul, Uşor ca o pană de pus la clop! Şi încă de pe atunci, cel poreclit mai târziu Paganini a început să fie chemat pe la nunţi, chermeze... din acestea de face omul când are motive de bucurie! Mai pe faţă, mai pe furiş, el a "furat" meserie de unde a putut. Aşa a ajuns să aibă un repertoriu bogat, atât cu cântece româneşti, dar şi ucrainene ori evreieşti.
PE STRUNA TA SĂ-MI SPRIJIN FRUNTEA
Lui Paganini din Săliştea de Sus cetera i-a fost cea mai bună prietenă. Cu ea a plâns, cu ea s-a
