Cea mai severă criză financiară din ultimii 80 de ani a provocat prăbuşirea burselor, falimentele unor mari bănci şi firme de asigurări de talie mondială. SUA, UE, dar şi alte ţări au fost nevoite să ia măsuri de neimaginat înainte de declanşarea uraganului financiar, în încercarea de a stopa prăbuşirea întregului sistem economic. Pierderile acumulate de sistemul financiar mondial sunt estimate de Banca Angliei la 2.800 miliarde de dolari. Criza a afectat puternic şi statele vecine României: Banca Mondială a cerut Bulgariei un plan de urgenţă, Comisia Europeană şi FMI pregătesc ajutoare financiare pentru Ungaria, iar Ucraina are deschisă o linie de credit de 16,5 miliarde de dolari de la FMI. Pentru România, decizia Agenţiei Standard&Poor’s de a retrograda ratingul la datoria externă a venit ca un duş rece, leul pierzând 5 bani în două zile. Spre deosebire de vecini, România nu negociază cu FMI asistenţă financiară. Criza se simte însă în economie. Piaţa imobiliară şi companii din industria auto, construcţii şi siderurgie anunţă restrângerea activităţii. Până acum guvernele din întreaga lume au alocat 4.000 de miliarde de dolari pentru oprirea prăbuşirii economiei mondiale.
FMI s-ar putea confrunta cu o lipsă de fonduri necesare pentru a salva numărul mare de state aflate în dificultate şi ar putea recurge la măsuri extreme, cum ar fi tipărirea de bani.
Exxon a pierdut primul loc în topul capitalizării mondiale în urma scăderilor de pe burse, fiind înlocuit de Volkswagen, care are o valoare de 370 miliarde de dolari, faţă de 343 ale Exxon.
Asiguratorii americani se bat pentru 90 de miliarde de dolari oferiţi de Trezoreria SUA.
170.000 de polonezi vor părăsi Irlanda în 2009 din cauza recesiunii, provocând o criză a berii în baruri.
Whirlpool va da afară 5.000 de angajaţi în
