Ştirile financiare ale ultimelor săptămâni ar fi trebuit să poarte avertismente pentru persoanele care suferă de afecţiuni cardiace şi au credite bancare în derulare. Afişarea unor dobånzi medii interbancare de peste 50% a dat, zilele trecute, palpitaţii celor care au de plătit dobânzi variabile la creditele în lei, legate de ratele ROBID/ROBOR, după ce creşterea cursului dincolo de 3,9 lei/euro aproape le oprise inima celor împrumutaţi în valută. Din faţa televizoru
Ştirile financiare ale ultimelor săptămâni ar fi trebuit să poarte avertismente pentru persoanele care suferă de afecţiuni cardiace şi au credite bancare în derulare.
Afişarea unor dobånzi medii interbancare de peste 50% a dat, zilele trecute, palpitaţii celor care au de plătit dobânzi variabile la creditele în lei, legate de ratele ROBID/ROBOR, după ce creşterea cursului dincolo de 3,9 lei/euro aproape le oprise inima celor împrumutaţi în valută.
Din faţa televizorului, românii şi-au văzut bancherii cărora le datorează bani în război atât cu autoritatea pentru protecţia consumatorului, supărată pe schimbările neanunţate de dobånzi şi comisioane, cåt şi cu BNR, care i-a acuzat că transferă clienţilor costul propriei incompetenţe în gestionarea resurselor. Au mai aflat, fără să înţeleagă foarte bine cum este posibil, că de scumpirea creditelor lor nu sunt străini speculatori cu nume internaţionale grele şi bancherii cu care aceştia lucrează în Romånia, care au jucat împotriva leului şi au ieşit în pierdere după ce nu au mai găsit lei în piaţă să-şi închidă poziţiile. Au înţeles că ratele de dobåndă interbancară cu nume imposibil de pronunţat - ROBID/ROBOR - sunt calculate după reguli care permit să fie afişate niveluri medii fără legătură cu realitatea din piaţă dacă mai multe bănci din cele zece care participă la fixing vor să le manipuleze. S-au bucurat că BNR vrea să schimbe lucru