De ce nu mai bat clopotele la Cernauti • Maiestuoasa, poate prea semeata, cladirea in stil mauro-bizantin care domina Cernautiul de astazi a capatat, cu trecerea veacurilor, tristetea romanilor ce au mai dainuit pe pamantul romanesc din Bucovina de Nord • In somptuoasele sale sali, la data de 28 noiembrie 1918, s-a intrunit Congresul General al Bucovinei care a votat unirea cu Romania • Acesta era Palatul Mitropolitan, unde pe peretele de la intrarea in Sala Sinodala a existat o placa ce pomenea de acest act • Dar, dupa iunie 1940, aceste date au ramas numai in cartile de istorie • Resedinta mitropolitana este in prezent spatiu didactic in cadrul Universitatii Cernauti
Ceea ce este romanesc in Bucovina de Nord, treptat, dar sigur, incepe sa intre intr-o sinistra invaluire a prafului istoriei. De sub aceasta, numai cativa inimosi mai duc dorul pana in Bucovina de Nord si, din prea mare pretuire, vorbesc despre vestigiile romanesti din Cernauti.
Printre acestia se regaseste Ilie Luceac, care a zabovit ceva vreme asupra istoricului catorva cladiri romanesti din Bucovina de Nord, mai exact Cernautiul. O astfel de cladire este Palatul Mitropolitan, spatiu al unitatii romanilor. Dupa ce a fost sfintita biserica catedralei, in anul 1864 se ridica la Cernauti Palatul Mitropolitan. Acesta servea drept resedinta a mitropolitilor Bucovinei. Palatul este structurat pe trei cladiri. Abia in 1882, Mitropolitul Silvestru Morariu a sfintit Resedinta mitropolitana, toate lucrarile fiind incheiate.
Tacerea
Maiestuoasa, poate prea semeata, cladirea in stil mauro-bizantin care domina Cernautiul de astazi a capatat cu trecerea veacurilor tristetea romanilor ce au mai dainuit pe pamantul romanesc din Bucovina de Nord. In somptuoasele sale sali, la data de 28 noiembrie 1918, s-a intrunit Congresul General al Bu