Fostul premier Adrian Năstase publică în numărul curent al revistei Q Magazine un editorial în care evocă întâlnirile sale cu fostul prim-ministru sârb Zoran Djindjici, ucis la Belgrad în martie 2003, şi cum decizia instalării vestitei copertine din faţa Guvernului a luat-o în urma acestui asasinat.

Redăm integral editorialul.

"Zoran Djindjici a venit la conducerea guvernului sârb după experienţa traumatizantă şi istoria complicată a Iugoslaviei în era Miloşevici.

Educat în mare măsură în Germania, Djindjici vorbea impecabil limba germană şi era considerat de mulţi o variantă alternativă, europeană, pentru ţara – atunci – cea mai importantă din Balcani. După ce, la începutul anilor ’90, Italia lui Gianni De Michelis – pe care l-am reîntâlnit în aceste zile la reuniunea de la Fiuggi – dorise crearea unei "Alianţe Sudice" cu Iugoslavia, Bulgaria şi Grecia, Iugoslavia a devenit un poligon de încercare pentru redesenarea zonelor de influenţă în Europa. Căderea comunismului şi noile relaţii între marile puteri, în clubul cărora a intrat Germania reunificată, a dus la dezmembrarea Iugoslaviei, care a început să se restrângă, teritorial, precum pielea de sagri din romanul lui Balzac.

"Misiunea" lui Djindjici, după episodul bombardamentelor americane asupra Belgradului din 1999 şi după alegerile pierdute de Miloşevici, era de a readuce şi Serbia în zona de influenţă occidentală, încercându-se diminuarea unei eventuale influenţe ruseşti asupra Belgradului.

ÎNTĂLNIRE LA O CAFEA, LA CAPŞA

Am avut multe întâlniri cu Djindjici, fie în cadrul unor vizite bilaterale în România sau în Serbia, fie la diverse reuniuni internaţionale, întâlniri de prim-miniştri, seminarii organizate la Salzburg, Berlin sau în alte oraşe. Îmi aduc aminte bine de o întâlnire mai specială la Bucureşti în februarie 2002, când discuţia tęte-ŕ-tęte, pe