Morcovii noduroşi, castraveţii răsuciţi şi vinetele bulbucate au ieşit din ilegalitate şi se pot lăfăi de-acum pe toate tarabele şi în toate magazinele, alături de „surorile” lor mai dăruite de natură la capitolul frumuseţe. CE a renunţat la încercarea de a impune pe piaţă doar castraveţii drepţi-smirnă şi morcovii „corecţi din punct de vedere politic”. În total, 26 de legume şi fructe au scăpat de sub jugul birocratic impus de UE, care stabilise dimensiuni şi forme perfecte pentru punerea lor în vânzare.
Standardele vor fi totuşi menţinute pentru alte zece tipuri de fructe şi legume, care reprezintă 75% din valoarea comerţului comunitar: mere, citrice, kiwi, lăptuci, piersici şi nectarine, pere, căpşune, ardei graşi, struguri de masă şi roşii. Încăpăţânarea cu care Comisia a luptat de-a lungul timpului pentru a impune standarde de „frumuseţe” castraveţilor a devenit de-acum proverbială. Potrivit vechii reglementării doar castraveţii „rezonabili ca formă şi practic drepţi (maximumul arcului: 10 mm pe 10 cm de-a lungul castravetelui)” se puteau numi „Castraveţi clasa I”. Clasa doi prezenta „castraveţi uşor curbaţi care au o înălţime maximă a arcului de 20 mm pe 10 cm”. Despre cei „bătuţi de soartă”, adică curbaţi şi cu o culoare neegală, Comisia nici nu îndrăznea să aducă vorba. (A.I.)
Morcovii noduroşi, castraveţii răsuciţi şi vinetele bulbucate au ieşit din ilegalitate şi se pot lăfăi de-acum pe toate tarabele şi în toate magazinele, alături de „surorile” lor mai dăruite de natură la capitolul frumuseţe. CE a renunţat la încercarea de a impune pe piaţă doar castraveţii drepţi-smirnă şi morcovii „corecţi din punct de vedere politic”. În total, 26 de legume şi fructe au scăpat de sub jugul birocratic impus de UE, care stabilise dimensiuni şi forme perfecte pentru punerea lor în vânzare.
Standardele vor fi totuşi menţinute pentru alte zece tipuri de