Succesul pe care îl cunosc autorii şi titlurile ţinînd de ceea ce se numeşte „literatură inspiraţională“, de producţia formativă inspirată din experienţa marketingului şi managementului nord-american nu pot lăsa indiferent pe nimeni dintre cei care urmăresc, oricît de distraţi, seismica pieţei de carte. Este clar că asistăm, din acest punct de vedere, la introducerea în circuitul universal a unui tip de experienţă cu consecinţe istorice semnificative şi cu impact vizibil chiar şi de la distanţă în universul de reprezentări şi de acţiune al oamenilor contemporani. În ultimă instanţă, prosperitatea şi succesul de viziune politică al oamenilor de peste Ocean trebuiau să derive – şi chiar au derivat – dintr-o anumită viziune asupra lumii. Şi chiar dacă rădăcinile acesteia sînt în general cunoscute şi analizate, fie că este vorba despre inspiraţia ateniană a părinţilor fondatori ai SUA, fie că se invocă etica protestantă evidenţiată critic şi analitic de Max Weber, în acest domeniu rămîn încă multe lucruri de discutat şi multe surprize de înregistrat. O carte de mare succes a ultimilor ani – tradusă în optzeci şi ceva de limbi, printre care şi româna – este cea datorată lui T. Harv Eker, Secretele minţii de milionar. Stăpînirea jocului interior al bogăţiei (Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2007, 208 p.). Să gîndeşti ca un milionar poate însemna, pe lîngă a şti cum să te îmbogăţeşti, multe alte lucruri, mai ales dacă vine vorba despre „jocul interior“ al bunăstării. După Eker, „nu trăim pe un singur plan de existenţă. Trăim în cel puţin patru realităţi diferite, în acelaşi moment. Aceste patru cadrane sînt: lumea fizică, lumea mentală, lumea emoţională şi lumea spirituală. [...] Ceea ce majoritatea oamenilor nu realizează este că lumea fizică este, în mare măsură, doar o «rezultantă» a celorlalte trei“. Iată o teorie care face din pragmaticul Eker un idealist sui g