Thelma şi Louise, respectiv Bonnie şi Clyde din filmele cu aceleaşi nume se aveau unii pe alţii şi, ca atare, nu erau singuri în faţa lumii ostile, ci în protejata postură de cuplu. William Foster (Michael Douglas) şi Lester Burnham (Kevin Spacey) din Falling Down (în regia lui Joel Schumacher, 1993) şi American Beauty (Sam Mendes, 1998) nu se bucură de acelaşi privilegiu: şi unul, şi celălalt se revoltă împotriva universului agresiv şi sufocant în care trăiesc pe cont propriu, fără a fi sprijiniţi de partener. Personajul din Falling Down este divorţat şi nu are voie să se apropie de familia lui. Cel din American Beauty este, aparent, familist: în esenţă însă, nu reuşeşte să stabilească vreun fel de comunicare reală nici cu soţia lui, Carolyn (Anette Benning), nici cu fiica sa, Janey (Thora Birch).

Tocmai singurătatea, mai bine zis alienarea şi lipsa de afecţiune îi fac pe William Foster şi Lester Burnham să ajungă în situaţii de criză nerezolvabile. Personajul interpretat de Michael Douglas repetă cu obstinaţie că se duce acasă: la fosta soţie şi fiică, la un prim nivel; pe calea potrivită – şi pierdută – pentru el, la un al doilea. Întoarcerea lui acasă este imposibilă, deoarece pentru el nu mai există un asemenea spaţiu, nici la propriu şi nici la figurat. De aceea, întreaga lui traiectorie rebelă şi iniţiatică nu poate duce niciunde, e o luptă zadarnică. Singurul loc de refugiu care îi rămîne este moartea. Şi eroul jucat de Kevin Spacey (pentru care acesta a luat şi un Oscar) ajunge să nu mai aibă nici o altă soluţie decît tot sfîrşitul. La o primă privire, Burnham pare într-o situaţie mai bună decît Foster: are un job în publicitate, o familie aparent reuşită, o casă cu grădină... De fapt, se dovedeşte că toate sînt forme fond: cu soţia sa, Carolyn (interpretată impecabil de Anette Benning, şi ea nominalizată la Oscar) nu mai are de mult nimi